primăria
Clădirea Primăriei joacă un rol important în viața orașului și in Piața Mare din Sibiu. La începutul secolului XX, casele de lângă Turnul Romano-Catolic din partea de nord-vest a Pieței Mari au fost demolate, iar clădirea Băncii de Credit Funciar a fost construită în 1906 cu stiluri eclectice și elemente Art Nouveau. Clădirea este în formă de potcoavă, cu subsol, parter înalt, două etaje şi un subsol mansardat.. Fațada este plină de elemente decorative și interiorul are stilul Art Nouveau. Naționalizată în perioada comunistă, clădirea adăpostește diverse instituții administrative și financiare. După 1990, aceste instituții au fost dezafectate una după alta, iar clădirea a intrat în unitatea municipală de protecție a relicvelor culturale.
|
biserica catolică
Biserica Iezuiților din Sibiu este o biserică romano-catolică construită în Piața Mare din Sibiu în perioada 1726-1733. La sfârşitul secolului XVII, odată cu trupele austriece sosite în Sibiu au venit şi reprezentanţii de seamă ai catolicismului, călugării iezuiţi. În Piaţa Mare a oraşului s-au stabilit funcţionarii şi demnitarii austrieci, care au format o mică comunitate catolică. Prezenţa lor în oraş şi manifestarea liberă a credinţei au impus construcţia unei biserici catolice aici. Biserica se remarcă prin stilul baroc vienez timpuriu, cu exterior simplu şi interiorul bogat în elemente decorative. Lăcașul, cu hramul Sfânta Treime, se află pe lista monumentelor istorice din județul Sibiu, sub SB-II-m-A-12093. Pe aceeași listă este inclusă și casa parohială romano-catolică, amplasată în fostul seminar iezuit, care înglobează fragmente ale Halei Cojocarilor. Această clădire datează din secolul al XVI-lea, fiind refăcută în perioada 1726-1739.
|
fântâna
Fântâna datează din anul 1538 și servea femeilor care-și spălau aici rufele și animalelor venite la târg, care se adăpau în jgheaburi. În anul 1797 Magistratul orașului interzice spălatul rufelor și adăpatul vitelor la fântână şi decide ca aceasta să fie împrejmuită cu un grilaj, imediat ce orașul va dispune de fondurile necesare.
În anul 1798 fântâna este înfrumusețată cu un umbrar de fier forjat, care fusese donat oraşului de către pielarul Filek. Tot el finanțează amenajarea unui nou bazin în anul 1819. O sută de ani mai târziu, generalul Falkenhayn donează grilajul cu care este împrejmuită fântâna, realizat din fier și împodobit cu reprezentarea unei berze cu un şarpe în cioc. În anul 1948 fântâna cu grilaj metalic a fost demolată, iar actuala fântână – inaugurată în anul 2006, este o replică a fântânii din secolul al XIX-lea. |
casa albastră
Casa Albastră este situată în Piaţa Mare, nr. 5, lângă Palatul Brukenthal. Clădirea datează din secolul al XV-lea. Este realizată în stil baroc târziu. Faţada, organizată pe înălţimea a două etaje, este dominată de atica triunghiulară decorată cu stema Sibiului.
După 1672 casa a aparţinut farmacistului Georg Vette de la care a fost cumpărată de Baronul Lambert von Möringer în 1734. În partea dreaptă a clădirii, primul spaţiu comercial se va deschide abia în 1902, fiind vorba de băcănia lui Josef Keil care a funcţionat până la naţionalizarea din 1948. În perioada comunistă aici a funcţionat Oficiul judeţean pentru patrimoniul cultural naţional şi Laboratoarele de restaurare a patrimoniului.În prezent adăposteşte Galeria de Artă Românească, Sala de expoziţii temporare şi sectoare de activitate ale Muzeului Brukenthal. Casa Albastră este singura clădire din Piaţa Mare care nu poartă numele vreunui fost propietar, ci un nume simplu - Casa Albastră - pentru că încă din anul 1819 zidurile sale sunt albastre. |
CASA haller
Casa Haller, situată în Piaţa Mare, la numărul 10, este cea mai importantă clădire din acest perimetru, fiind construită în stil gotic și renascentist si atestată documentar pentru prima oară în anul 1472. În anul 1537, casa este preluată de comitele Petrus Haller, care o va transforma într-o elegantă clădire renascentistă. Acesta era descendentul unei familii de negustori-patricieni din Nürnberg, cu relaţii matrimoniale în vestitele familii de negustori din Frankfurt si va păstra casa în familie timp de 345 de ani. De menţionat este că faţada clădirii nu a suferit modificări de peste trei secole, după cum se poate constata dintr-un desen datând din anul 1703, în care este ilustrată decapitarea comitelui Johann Sachs von Harteneck.
Astăzi casa atrage privirile trecătorilor datorită frescelor cu lei de deasupra ferestrelor, a blazonului lui Haller de pe portalul din piatră şi mai ales a celor două rânduri de "ochi" ce ne urmăresc de pe acoperişul clădirii, dar nu este deschisa publicului. |
muzeul brukenthal
Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu a fost fondat de Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei în perioada 1777 – 1787, numit în funcție de către împărăteasa Maria Tereza. Fiind pasionat de artă, Baronul a colecționat peste 800 de tablouri, pe care le-a adus la reședința sa din Piața Mare.
Prin testamentul sau, Baronul de Brukenthal a lăsat moștenire întreagă avere și colecțiile sale unui succesor din linia masculină. În cazul întreruperii descendenţei, colecţiile de tablouri ajungeau în posesia Bisericii Evanghelice, iar palatul devenea un muzeu deschis publicului larg. La 25 februarie 2023 s-au împlinit 206 ani de la inaugurarea palatului, fiind totodată și primul muzeu din România. În prezent, în Muzeul Brukenthal sunt expuse în jur de 1200 de picturi, colecționate atât de către Baron cât și de scoliile de artă europene din acea perioada. |